Zebra australiană

zebra-australiana
Zebra australiană

Oricine a văzut o zebră australiană înțelege de ce ele sunt preferatele crescătorilor de păsări. Rezistența sa și modul ușor de îngrijire face din zebra australiană o pasăre ideală pentru începători, iar comportamentul sau vioi este o încantare atât pentru crescătorii amatori cât și pentru cei profesioniști. Zebra australiană este o pasăre foarte vioaie, care cântă mult și asta nu numai în prima parte a vieții ci pe tot parcursul vieții sale, având în vedere că media de vârstă este de 7 – 10 ani, alegând să creșteți o astfel de pasăre veți avea o casă veselă pentru mult timp.

Un “concurent” acerb al trilurilor încântătoare este coloritul vioi și strălucitor al zebrei australiene. Paleta de culori existentă în penele sale este destul de largă de la roșu aprins, nuanțe de alb, până la argintiu și ciocolatiu. Femelele și masculii se pot asemăna foarte bine între ei din punct de vedere al coloritului dar întotdeauna masculul are ciocul roșu iar femelă portocaliu.

O zebră australiană sănătoasă va fi întotdeauna foarte activă, va “trebalui” toată ziua la curățarea cuibului și la consolidarea lui, va cânta mare parte din zi și va fi foarte atentă și alertă la tot ce se întâmplă în jur.

Dacă vă hotărâți să-i luați păsării un companion de joacă, indiferent că este de același sex sau nu, câteodată s-ar putea să nu-l accepte și îi va smulge penele; în momentul în care își acceptă partenerul veți observa că obiceiul de a-și smulge reciproc penele nu dispare dar modul în care acest proces se produce este diferit; dacă atunci când o pasăre nu-și place partenerul îi va smulge penele cu violență, când îl acceptă va fi foarte gentilă în acțiunile sale. Penele căzute nu reprezintă un motiv de îngrijorare deoarece nu sunt un semn de boală și ele cresc la loc, este normal pentru zebrele australiene să-și schimbe penele.

Dacă cele două păsări nu se apropie deloc una de cealaltă este de asemenea un semn că nu sunt compatibile, de aceea când doriți să luați o astfel de pasăre este indicat de la bun început să o luați împreună cu perechea ei.

După ce v-ați hotărât să achiziționați o pereche de zebre australiene este momentul să vă hotărâți asupra cuștii, cușca trebuie să fie spațioasă, cu cât mai mare cu atât mai bine! Cușca aleasă trebuie să confere libertatea de a zbura. Exercițiile sunt absolut obligatorii, pe lângă spațiu pentru zbor mai are nevoie de un spațiu pentru baie, leagăne și bucăți de lemn de care să se poată agăța și să-și poată toci ghearele.

În interiorul cuștii nu este obligatoriu să fie și un cuib, dar ele preferă să doarmă noaptea într-un cuib, sau chiar separate în două cuiburi, dacă nu este disponibil nici un fel de cuib își vor “amenaja” singure unul din resturile de mâncare. Dacă cuibul este în interiorul cuștii puneți-l undeva cât mai sus, îi conferă păsării senzația de siguranță; de asemenea în jurul cuibului se pot pune plante ornamentale, această tot pentru a-i da senzația de siguranță.

O pereche compatibilă de zebre se va împerechea în aproape orice condiții. Zebrele australiene sunt părinți buni și grijulii, rareori necesită supraveghere în a-și crește puii. Masculul este “responsabil” cu tot ceea ce ține de confortul cuibului, el este cel care are grijă ca fiecare bucățică din cuib să ofere confort atât perechii lui cât și puilor. Imediat după ce femela începe să depună ouă, eliminați din cuib materialele cu care masculul ar putea să acopere ouăle în entuziasmul sau de a amenaja cuibul. Femela depune în medie cam 4-5 ouă pe care le va cloci în jur de 12 – 18 zile din ziua în care ultimul ou este depus.

Cei doi părinți își împart responsabilitățile creșterii puilor. Pe tot parcursul perioadei în care puii se află lângă părinți trebuie să le dați acestora din urmă hrană bogată în proteine și calciu. După aproximativ 18 zile de la naștere puii încep să iasă din cuib iar după o lună de zile se vor hrăni singuri și atunci pot fi separați de părinți.

În unele cazuri părinții pot deveni agresivi cu puii, agresivitate care se manifestă, așa cum am mai precizat, prin smulgerea penelor. Acest comportament apare pe fondul zgomotului prea puternic făcut de pui, este o modalitate prin care părinții își încurajează puii să se deplaseze afară din cuib și să se descurce singuri.

Hrana ideală pentru zebrele australiene este compusă dintr-o mixtură de semințe, cât mai multe feluri de semințe sunt recomandate. De asemenea vegetalele trebuie adăugate în dietă indiferent că e vorba de vegetale proaspete sau uscate.

Spre deosebire de papagali și peruși care preferă tot felul de jucării, zebrele australiene nu sunt încântate decât de jucării micuțe și în culori strălucitoare, se pot agăța de zăbrelele cuștii oglinzi micuțe, astfel păsările vor fi ocupate toată ziua.

AndreeaP.
JuniorEditor
Animalutze.COM