Problema vacanței stăpânilor e ceva mai ușor de gestionat în cazul pisicilor, decât în cazul câinilor, de exemplu, pentru simplu fapt că se adaptează mai ușor unui mediu nou și nu suferă foarte tare dacă le lăsăm pe la prieteni. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm din timp că prietenii „vizați” pentru a ne găzdui pisica sunt disponibili și, mai ales, că nu au nimic programat în aceeași perioadă în care ne-am stabilit plecarea în vacanță.
NECESAR
Dacă trebuie să lăsăm pisica la cineva pe perioada concediului, este suficient să o transportăm la domiciliul „gazdei”, împreună cu „accesoriile de pisică”:
- bolul de mâncare;
- mâncarea (suficientă pentru perioada în care lipsim);
- bolul de apă;
- lădița pentru nisip (absorbant);
- absorbant (în cantitate suficientă pentru a nu-i pune pe drumuri inutil pe prietenii binevoitori);
- ceva familiar pisicii (o cârpă, o pernuță, un tricou purtat)-pisica se va simți mai în siguranță având în preajmă ceva care miroase „ca acasă”.
TOALETA
Pentru a ne asigura că pisică nu va face prea multe prostioare în casa gazdei, îi vom face toaleta. Astfel, îi vom tăia unghiile (ca să aibă mai puține motive să-și „ascută” gheruțele în vreo mobilă) și o vom peria cât mai bine (ca să lase mai puțin păr).
INSTRUCTAJUL
Odată adusă pisica în casa prietenilor care vor avea grijă de ea pe perioada vacanței, este bine să le atragem acestora atenția asupra unor obiceiuri mai deosebite ale pisicii, pentru a evita eventualele neplăceri. Plus că, în timpul în care facem astfel „instructajul” prietenilor care ne scot din impas, pisica are timp studieze noul mediu în prezența noastră!
De exemplu, dacă pisica este „plimbăreață”, vom face acest lucru cunoscut „gazdei”, ca să nu aibă surpriza că pisica a plecat în excursie prin fereastra lăsată deschisă; dacă pisica are obiceiul să se cuibărească în dulapuri, vom preveni „gazdele”, ca să nu se trezească cu „cuiburi” de păr pe haine! Alte obiceiuri care trebuie menționate dacă pisica le are, ar fi:
- obiceiul de a se urca pe masă sau pe mobile în general;
- obiceiul de a roade (cablurile în special pot fi periculoase – să nu uităm că locuința prietenilor, în afara cazului în care au și ei pisică, nu este „asigurată” împotriva eventualelor incidente!);
- obiceiul de a lua mâncarea din bol și de a mânca în altă parte decât în locul stabilit;
- modul în care i se pune la dispoziție hrana (adică dacă pisica va avea în bol mâncare în permanență sau dacă va fi hrănită la anumite ore-instrucțiune utilă mai ales dacă pisică are tendințe de îngrășare și vrem să-i „controlăm silueta”);
- obiceiul de a zgâria și/sau mușca, în joacă sau în diverse alte situații;
- obiceiul de a se juca cu diverse obiecte casnice și de îmbrăcăminte (gheme, pixuri, ciorapi, papuci etc.);
- obiceiul de a cerși la masă și „atitudinea” recomandată (mai ales dacă pisica are un regim alimentar special);
- obiceiul de a fura mâncare (fie de pe masă, fie din coșul de gunoi!) etc.
Dacă nu uităm nici unul dintre acești trei păși pregătitori, atât pisica, cât și prietenii care s-au oferit să ne ajute, vor fi mulțumiți-iar noi, după ce ne întoarcem din vacanță și ne recuperăm animalutzul, vom ști cu siguranță că mai putem apela și altă dată la ajutorul prietenilor noștri.