Cercetătorii Departamentului de Științe Medicale și Laboratorul de Știință pentru Viață de la Universitatea din Uppsala, împreună cu colegii lor de la Departamentul de Arheologie, Clasici și Egiptologie de la Universitatea din Liverpool au fost curioși să afle dacă există vreo legătură între structura genetică umană și dorința de a avea un câine (sau mai mulți). Ei au făcut un studiu folosind datele a 35.035 de gemeni, preluate din cea mai mare bază de date de acest tip din lume, Registrul Gemenilor, din Suedia.
Concluziile cercetării suedezo-britanice au relevat faptul că există o corelație puternică între structura genetică umană și decizia de a avea un câine. Cu alte cuvinte, dacă ești iubitor de câini și de când te știi ai vrut să ai câine, această dorință este foarte posibil să fie motivată și de genele tale, nu doar pentru că această specie e simpatică și utilă omului, iar părinții, bunicii și toți strămoșii tăi ți-au transmis genetic această particularitate.
Este în genele umane dorința de a avea un câine
Studiul pe gemeni este o metodă folosită adesea de cercetători pentru a elimina din ecuație factori legați de mediu care ar putea influența anumite particularități; gemenii identici au același genom, în vreme ce gemenii diferiți, în medie, împart doar jumătate din variația genetică, astfel încât studiul diferențelor și asemănărilor dintre gemenii studiați pot oferi informații utile despre subiectul cercetat, în cazul studiului de față, heritabilitatea deținerii unui câine ca animal de companie. Cercetătorii au constatat că ratele de concordanță în ceea ce privește deținerea unui câine sunt mult mai mari la gemenii identici decât în cazul celor care nu sunt identici, ceea ce indică faptul că genetica joacă într-adevăr un rol major în alegerea de a deține un câine.
Deși câinii sunt prezenți în viața omului de peste 15.000 de ani, autorii studiului au fost surprinși de rezultate. Tove Fall, autorul principal al studiului și profesor de Epidemiologie moleculară în Departamentul de Științe Medicale și Laboratorul de Știință pentru Viață de la Universitatea din Uppsala a declarat pentru ScienceDaily că „am fost surprinși să vedem că structura genetică a unei persoane pare a avea influență semnificativă în ceea ce privește deținerea unui câine”. El este convins că „aceste constatari au implicații majore în mai multe domenii legate de înțelegerea interacțiunii dintre câine și om de-a lungul istoriei, și în epoca modernă. Deși câinii și alte animale de companie sunt membri obișnuiți ai gospodăriei pe glob, se știe prea puțin cum influențează viața de zi cu zi și sănătatea noastră”, a continuat el.
Carri Westgarth, lector la Universitatea din Liverpool, specialistă în interacțiunea dintre animale și oameni și co-autor al studiului, adaugă: „Aceste constatări sunt importante, deoarece acestea sugerează că beneficiile de sănătate pe care le are deținerea unui câine, raportate în unele studii, pot fi parțial explicate prin diferențele genetice ale oamenilor studiați”.
Referința jurnalului în care a fost publicat studiul: Tove Fall, Ralf Kuja-Halkola, Keith Dobney, Carri Westgarth, Patrik K. E. Magnusson. Dovezile privind influențele genetice mari asupra proprietății câinilor în registrul twin suedez au implicații pentru înțelegerea asociațiilor de domesticire și de sănătate. Rapoarte științifice, 2019; 9 (1) DOI: 10.1038 / s41598-019-44083-9.