Originea câinelui Malamutul de Alaska
Numele de Malamut îi vine de la populația care l-a transformat în câine utilitar și de companie, un grup de eschimosi numit „Malemut”.
Malamutul este un câine nordic, descendent al lupilor albi. Este un câine puternic, foarte rezistent la frig; în ținuturile nordice încă mai este folosit la tracțiunea săniilor pentru oameni sau lucruri. Este un câine prietenos și loial, foarte inteligent, de aceea mai este folosit și ca însoțitor în expediții.
Blana impresionantă a Malamutului
Blana trebuie să fie bicoloră, fie gri cu negru, fie alb cu negru; amestecul celor două culori dă impresia unei „măști” în zona ochilor. Fiindcă provine din ținuturile nordice, Malamutul are o blană impresionantă, deasă și lungă, lucioasă și deosebit de moale. Fiind una dintre cele mai frumoase trăsături ale acestei rase, blana necesită o îngrijire atentă și trebuie periată cât mai des – măcar de 3 ori pe săptămână.
Temperamentul
Malamultul se înțelege bine cu copiii și are un temperament prietenos, ideal pentru un animal de companie. Datorită dimensiunilor și forței sale fizice, acestă rasă presupune existența unui spațiu de joacă generos și de 2-3 ore de activitate fizică în fiecare zi, preferabil în aer liber, la răcoare. În mod ideal, Malamutul trebuie crescut la curte însă nu e bine să fie lăsat singur prea mult timp. Malamutul are tendința de a scăpa de acasă și a hoinări – de aceea trebuie supravegheat cu atenție chiar și în propria curte.
Trăsăturile Malamutului
Malamutul este un câine de talie medie, trăiește în jur de 10-14 ani. Cele mai des întâlnite probleme de sănătate sunt legate de deplasarea șoldurilor (displazie), afecțiuni ale ochilor și, mai rar, probleme legate de încetinirea creșterii membrelor.
Standardul FCI
Proporțiile importante: Înălțimea pieptului corespunde aproximativ cu jumătatea înălțimii la greabăn, punctul cel mai coborât al pieptului fiind situat exact în spatele antebrațului. Lungimea corpului, măsurată de la punctul umărului la punctul fesei depășește înălțimea la greabăn.
Comportamentul / Caracterul: Malamultul este un câine afectuos, prietenos și nu este câinele cu un singur „stăpân”.
- Capul: Capul este mare și puternic, proporțional cu talia câinelui. Craniul este mare și ușor rotunjit între urechi. El se îngustează treptat și se aplatizează dedesubtul și în apropierea ochilor, rotunjindu-se către obraji, care sunt moderat plăți.
- Botul: Puternic și masiv în raport cu craniul. Pentru toate culorile robei, în afară de roșu, trufa, buzele și marginile pleoapelor sunt de culoare neagră. Brunul este permis doar la câinii cu roba de culoare roșie. Banda de culoare mai deschisă pe trufa, este acceptată.
- Dentiția: Maxilarele, superior și inferior, sunt mari și prevăzute cu dinți puternici, incisivii sunt articulați în „foarfecă”.
- Ochii: Dispuși oblic pe craniu, sunt de culoare maro, migdalați (de formă alungită) și de dimensiune medie. Ochii albaștri constituie un defect eliminatoriu.
- Urechile: Sunt de dimensiune mijlocie, dar mici în raport cu craniul. De formă triunghiulară, sunt lejer rotunjite la vârfuri și sunt situate pe marginea externă de dinapoia craniului. Urechile atașate pe vârful craniului constituie un defect.
- Gâtul: Puternic și moderat arcuit.
- Corpul: Este compact construit, spatele este drept și descendent în pantă ușoară spre șolduri. Șalele sunt solide și bine muscularizate. Șalele prea lungi, care fac spatele să se arcuiască, constituie un defect. Pieptul este bine dezvoltat.
- Membrele anterioare: Sunt bine muscularizate și prevăzute cu o foarte puternică osatură. Umerii sunt moderat oblici.
- Membrele posterioare: Trebuie să fie puternice. Văzute din spate, atât static cât și în mișcare, ele sunt perfect paralele cu membrele anterioare. Câinele nu trebuie să aibă posteriorul prea îngust sau prea larg. Pintenii sunt considerați un defect și trebuie cupati imediat după naștere. Coapsele sunt foarte muscularizate.
- Labele: Sunt compacte și groase cu degete apropiate și bine arcuite. Între degete trebuie să existe păr de protecție. Unghiile sunt scurte și tari.
- Părul: Malamutul are un păr de acoperire des și aspru, niciodată lung sau moale. Părul este relativ scurt pe părțile laterale ale corpului, dar mai lung pe umeri, gât, pe toată lungimea spatelui. În general, malamutii au un păr mai scurt și mai rar în timpul lunilor de vară. Este interzisă tunderea părului în afara celui ce permite o degajare a labelor.
- Culoarea: Culorile obișnuite trec de la gri deschis, prin nuanțe intermediare, până la negru, și de la nisipiu, prin nuanțe intermediare, până la roșu. Combinații de culoare sunt admise la subpar, pe față (arcade, sprâncene, urechi, obraji și nas) și între suprafețele albe și cele pigmentate. Singura culoare uniformă admisă este albul.
- Talia: Există un larg evantai natural de dimensiuni la această rasă. Talia căutată pentru lucru este de 63,5 cm.(25) la greabăn pentru o greutate de 38 kg (85) la mascul și 58,5 cm (23) la greabăn pentru o greutate de 34 kg (75) la femele. Totuși, talia nu trebuie considerată mai importantă decât tipul, proporțiile și tipul de mișcare. La arbitraj, dintre doi câini egali în tip, proporții și funcționalitate, va fi preferat cel cu înălțimea mai apropiată de cea standard de muncă.
Defecte la Malamutul de Alaska
Defectele se stabilesc în funcție de cât de mult se îndepărtează subiectul de descrierea malamutului ideal și de gradul în care defectele afectează aptitudinea pentru muncă.
Defectele eliminatorii: Ochii albaștri.
Foto: pixabay.com