Originile rasei
Acești ogari au ajuns în Irlanda și în Anglia aduși de celți, care îi foloseau la vânătoarea de lupi; au jucat un rol important în evoluția civilizației engleze. Oliver Cromwell a adunat toți câinii din această rasă și a organizat vânători gigantice pentru distrugerea lupilor care năpădiseră Anglia.
După dispariția lupilor, acești câini au început să decadă și aproape au dispărut. De abia în secolul 19, datorită căpitanului englex Graham, care s-a ocupat intens de dezvoltarea și perfecționarea rasei, după mai multe selecționări atente și prin aport de sânge al unor câini din rasele Levrier irlandez și danez, s-au obținut exemplare puternice, apte pentru vanataoarea animalelor mari.
Trăsăturile ogarului irlandez
Este un câine de talie foarte mare, masiv, construit puternic, totuși suplu în mișcări.
Este deosebit de inteligent, cu simțul mirosului foarte dezvoltat pentru un levrier, curajos, energic, iute, puternic. Foarte sensibil și devotat, dacă este despărțit de stăpânul său nu se va adapta în altă parte, ca semn de protest refuză să mai mănânce; iubește foarte mult copiii.
Este folosit la vânătoarea de lupi – după cum îi arată și numele – și la vânătoarea de animale mari, cerbi, mistreți. De asemenea, este folosit ca un excelent paznic, câine de însoțire și apărare. Se adaptează ușor vieții de apartament.
Standard
Aspect general. Nu trebuie să fie greu și masiv, ca Dogul german, ci trebuie să se asemene, mai degrabă cu Deerhoundul. De talie foarte mare, impunând respect, viguros dar totuși mlădios, cu mișcări ușoare și sprintene.
- Capul și gâtul sunt purtate în sus, coada la extremitate este ușor încovoiată în sus.
- Capul. Este lung, arcadele ușor proeminente, cu o mică adâncitură între ochi, stopul lin, craniul nu prea lat, botul lung și ușor ascuțit.
- Ochii sunt de culoare închisă.
- Urechile, mici, sunt purtate ca la Greyhound.
- Mușcătura ideală, în foarfece; se acceptă și mușcătura în clește.
- Gâtul este destul de lung, puternic muscularizat, bine arcuit, fără salbă sau piele flască în jurul gâtului.
- Trunchiul. Torace adânc, piept foarte adânc și lat, spinare relativ lungă, șale arcuite, abdomen bine supt.
- Membrele posterioare. Coapsa și gamba sunt musculoase, lungi și tari, jaretul coborât și bine plasat, fără răsucire sin afară sau în interior.
- Labele sunt de mărime mijlocie, rotunde, nedeviate, cu degetele strânse și arcuite. Ghiarele sunt tari și curbate.
- Coada este lungă, de grosime moderată, ușor curbată, bine acoperită cu păr des și aspru.
- Părul pe corp, pe membre și pe cap este aspru și dur, deaspura ochilor și sub maxilar este deosebit de aspru și lung.
- Culorile permise sunt: cenușiu, tărcat, roșu, negru, alb curat, precum și toate culorile Deerhoundului.
- Greutatea și talia. Pentru masculi, minim 55 kg și 79 cm, pentru femele 42 kg și 71 cm. Valorile mai mici sunt excluse din competiții. Este de dorit o talie cât mai mare (ideal 80 – 90 cm), perfect echilibrată, adică vigoare, simetrie, mobilitate, curaj.
- Defecte. Cap prea ușor sau prea greu, frunte boltiță, urechi mari sau atârnate, gât scurt, salbă, piept prea lat sau prea strâmt, spinare înșeuată sau prea dreaptă, membre anterioare curbate, labe deviate, degete răsfirate, coadă prea încovoiată, trunchi prea scurt, pleoape roze sau brune, oricare alte culori în afară de negru la buze și la trufa, ochi de culoare prea deschisă.
Andreea P.
Senior Editor
Animalutze.COM
Foto: pixabay.com