Ne amintim de existența iepurilor atunci când „vine Iepurașul” sau când îi vedem la vânzare în congelatoarele din supermarketuri. Ne mai amintim de ei și iarna, când blănițele lor accesorizează haine sau căciuli. Uneori îi vedem când mergem în vizită la bunici sau la „petting-zoo”, și ne imaginăm că existența acestor animale pufoase și cuminți este un rai al morcovilor proaspeți și al urechilor ciulite la orice zgomot. Din păcate, realitatea pentru iepurii de casă crescuți în mediul industrial nu este deloc idilică nici măcar în țările din Uniunea Europeană.
Iepurii își petrec întreaga viață în cușcă, de la naștere, până la vârsta de aproximativ 80 de zile, când sunt tranșați pentru carne. Femelele pentru reproducție sunt tranșate la vârsta de 1 an, iar masculii pentru reproducție până la vârsta de 6 ani.
„Marile lanțuri de supermarketuri din România importă carne de iepure din Franța, Italia, Spania, Germania și Ungaria. De asemenea, numeroase mărci de hrană pentru animale de companie, comercializate în România, utilizează carne de iepure provenită din aceste state. În țara noastră, conform statisticilor UE, sunt exploatați anual peste 600000 de iepuri, majoritatea în ferme familiale, în cuști din lemn sau din sârmă, similare cu cele filmate în cadrul investigațiilor. Aceștia sunt comercializați pentru carne către cumpărători individuali, sunt trimiși vii la export către abatoarele din străinătate sau sunt vânduți petshop-urilor” , declară Cristina Cojocea, Președinte al Asociației Freedom and Respect for Every Earthling.
Condiții de viață inumane pentru iepurii din ferme
Conform unui cumunicat de presă de la sfârșitul lui aprilie 2019, organizația internațională Compassion in World Farming a vizitat recent trei ferme de iepuri din Italia, de unde a colectat imagini care surprind condițiile în care iepurii își petrec viața până la momentul sacrificării: ei trăiesc și se mișcă în cuști colective, supraaglomerate, și, pentru ca excrementele să nu rămână în aceste cuști, animalele sunt nevoite să stea pe rețele din sârmă care le provoacă disconfort continuu și, adesea, răni. Compartimentele cuștilor sunt atât de mici și de scunde încât fiecare iepure are la dispoziție mai puțin decât suprafața unei foi A4 în care nu se poate ridica și nu poate sări. În plus, supraaglomerarea este cauza directă a numeroase boli, răniri și infecții diverse, care cauzează și mai multă suferință.
Condițiile sunt aceleași nu doar în fermele italiene. Au fost documentate condițiile din mai multe ferme de iepuri din Uniunea Europeană: Franța, Cehia, Grecia, 2014; Animal Equality – Spania, 2014, CIWF – Italia, 2019. Podelele din grilaj (din fermele intensive, dar și din multe ferme familiale) sunt extrem de inconfortabile și provoacă răni dureroase. „Aceste răni sunt adesea motivul pentru care femelele utilizate pentru reproducție sunt sacrificate„, afirmă Asociația F.R.E.E..
Despre situația iepurilor crescuți în România
Conform Ministerului Agriculturii, în anul 2017 efectivele din România numărau 604844 de indivizi, majoritatea fermelor de iepuri din România fiind ferme familiale, care nu cresc mai mult de 600 de iepuri în sistem de exploatare semiintensiv, dar exploatarea se desfășoară tot în condiții improprii pentru specie: iepurii sunt ținuți pe grilaje din metal sau sârmă, în spații restrânse, aglomerate și insuficient de înalte, în cuști din lemn, cărămidă sau plasă din sârma, așezate pe mai multe nivele. În fermele industriale intensive din România, potrivit Asociației F.R.E.E., condițiile sunt asemănătoare celor surprinse în înregistrările recente din Italia, cu baterii convenționale sau îmbunătățite.
Condițiile din fermele de iepuri nu satisfac nevoile speciei
Iepurii sunt animale foarte sensibile și „în ferme au o mortalitate excesiv de ridicată din cauza problemelor respiratorii și intestinale, în ciuda faptului că sunt pompați încontinuu cu antibiotice” afirmă Asociația F.R.E.E.. Ei au nevoie de spațiu în care să poată sări, să poată săpa galerii, să poată alerga. În cuști ei nu își pot manifesta comportamentele naturale precum ascunsul, săpatul și păscutul. Faptul că nu pot alerga și nu se pot mișca suficient duce la slăbirea oaselor. În plus, condițiile anormale de viață din cuști le provoacă multora tulburări psihice, care se manifestă prin stereotipii de comportament: ajung să se învârtă în cerc, să se lingă excesiv până la rănire, sau să roadă obsesiv gratiile.
Unde ajung iepurii crescuți în România?
Iepurii crescuți în România sunt în mare parte trimiși vii la export, către abatoarele specializate pe iepuri; în țara noastră nu există abatoare pentru această specie, iar normele sanitar veterinare privitoare la uciderea iepurilor îi împiedică pe fermieri să vândă carnea direct lanțurilor de magazine sau restaurantelor. O altă parte din iepurii din ferme este vândută petshopurilor; alții sunt comercializați pentru carne, pe internet sau în mod direct către consumatorii finali; capetele, blana și intestinele sunt vândute producătorilor de mâncare pentru caini. Iepuri vii sunt comercializati și către alți crescători de iepuri.
Inițiativă Cetățenească Europeană
În urma publicării imaginilor de mai sus și concluziilor investigației, prin Inițiativa Cetățenească Europeană “End the Cage Age” („Încheie Era Cuștilor“), 145 de organizații din toată Uniunea Europeană solicită Comisiei Europene să interzică folosirea cuștilor în fermele de iepuri și nu numai – anual, peste 300 de milioane de animale sunt crescute în cuști pe teritoriul Uniunii Europene.
SUSȚINE INIȚIATIVA CETĂȚENEASCĂ EUROPEANĂ AICI »
La această campanie participă două organizații pentru protecția animalelor din România: Asociația Freedom and Respect for Every Earthling (F.R.E.E.) și Animals International, care urmăresc colectarea a 40 000 de semnături valide ale cetățenilor români, în condițiile în care până în septembrie 2019 este nevoie de 1 milion de semnături de la cetățeni europeni, astfel încât Comisia Europeană să ia atitudine și să înceapă procesul legislativ pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale animalelor din ferme. Până acum Inițiativa a fost semnată de peste 890000 de persoane.