[Interviu] Dr.Tudor Valentin, medic veterinar, pasionat de creșterea porumbeilor

Domnule doctor, să începem cu începuturile! Când și cum a apărut pasiunea aceasta pentru creșterea porumbeilor?

Pasiunea pentru porumbei a apărut demult, odată cu vizita pe care am făcut-o unui unchi, el având porumbei pe vremea aceea. Ulterior, a apărut un fel de febră în cartier, mulți dintre băieți achiziționându-și porumbei: fie rasă comună, fie rase de ornament, fie voiajori. Văzându-i că se bucurau atât de mult alături de ei, efectiv m-am îndrăgostit și eu, iar, printr-o conjunctură fericită, am reușit să îmi cumpăr o pereche.

30 de ani de columbofilie

Timpul a trecut, iar aceste păsări, alături de dragostea pentru animale, au făcut ca eu să am această meserie pe care o practic în ziua de astăzi, meserie pe care nu aș schimba-o cu alta pentru nimic în lume, deși lucrurile s-au schimbat în cei aproape 30 de ani de columbofilie… dar acesta este un subiect care necesită timp îndelungat de povestiri.

Există în prezent multi crescători în România? Există un club sau o asociație a celor care se ocupă cu creșterea porumbeilor?

Lumea columbofilă este împărțită în diverse ramuri, în funcție de rasele de porumbei; este greu să fac o clasificare în aceste scurte cuvinte, existând informații diverse pentru doritori pe internet. De aceea, mă voi rezuma strict la porumbeii voiajori (călători) pentru care există 3 entități la nivel național: FNCPR (Federatia Națională a Crescătorilor de porumbei din România, afiliată Federației Columbofile Internaționale), Uniunea Columbofilă Română și Federația Română de Sport Columbofil. Toate cele 3 sunt entităti independente și organizează concursuri cu porumbeii călători, pe diverse distanțe, fiind premiați cei mai buni, desigur.

Câteva zeci de mii de crescători de porumbei de porumbei voiajori în România

La nivel național se estimează un număr de câteva zeci de mii de crescători de porumbei de porumbei voiajori și probabil încă vreo câteva mii de crescători aparținând celorlalte rase. Desigur că există mult mai mulți, eu referindu-mă strict la membri înscriși în cluburi și asociații, aceste cifre spunând mult despre cât de îndrăgite sunt aceste păsări minunate.

De fapt, ce presupune o astfel de pasiune? Păsările sunt crescute pentru participări la concursuri, expoziții, sau…?

Cum spuneam, există crescători care concurează frecvent an de an, atât în sezonul de concursuri cu păsările mature, cât și în sezonul pentru concursuri cu puii, dar, înainte de toate, aceste păsări sunt crescute din dragoste, din pasiune. La sfârșitul fiecărui an fiecare din cele 3 entități columbofile își organizează expoziții proprii, în care sunt prezentați campionii, precum și premierea celor câștigători, înmânarea cupelor, banilor, medaliilor etc. Sportul columbofil este ca oricare alt sport, unii pierd, alții câștigă, dar rămâne la alegerea fiecăruia dintre crescători dacă dorește să concureze cu păsările lui sau nu. A concura presupune multă atenție, fiind foarte dificil să ajungi în top. De aceea nu toți crescătorii aleg să concureze cu păsările lor.

Sportul columbofil este ca oricare alt sport, unii pierd, alții câștigă

Orice sport de performanță presupune investiții mari desigur, atât materiale, cât și timp dedicat, iar când un crescător alege să facă performanță, renunță de multe ori la multe alte plăceri ale vieții personale.

În țări cu mare tradiție în acest sport, cum ar fi: Belgia, Olanda, Germania, premiile sunt substanțiale, iar păsările ajung să coste adevărate averi, având un exemplu viu cu porumbelul Armando care s-a vândut la licitație cu un preț record de peste 1.200.000 euro. Din păcate, în România avem porumbei cu mare valoare, plătiți însă cu prețuri mult mai mici, iar crescătorii români se limitează la condițiile impuse de economia țării.

Care este situația la nivel internațional? Aveți colegi din alte țări cu care schimbați informații pe această temă?

Pot să vă spun că putem să ne mândrim cu rezultate de top, România având rezultate foarte bune pe plan competițional, chiar dacă avem dificultăți de ordin material față de restul competitorilor, aceste lucruri menținând speranța în rândul crescătorilor din țara noastră și făcând să existe adevărate prietenii între columbofilii noștri și cei din celelalte state afiliate FCI. De asemenea, suntem pe o scală ascendentă în materie de genetică și importuri de păsări din sușe de mare valoare de la crescători străini mai bine cotați în acest sport, și care se implică 100% în dezvoltarea și păstrarea caracterelor porumbeilor cu mare valoare. Se cunoaște deja dezvoltarea în materie de genetică a porumbeilor în țări precum: Olanda, Germania, Belgia și Franța, singurele firme de profil care pot realiza un examen ADN fiind din aceste țări.

În ceea ce mă privește pe mine, din postura de crescător de porumbei voiajori, ca și ceilalți crescători, fac eforturi să îmi formez legături cu crescători bine cotați, atât din țară, cât și din alte state, căutând permanent să îmbunătățesc performanța păsărilor pe care le dețin, deși pentru mine sunt doar o mare pasiune. De asemenea încerc, atât cât îmi permite timpul, să ofer un ajutor (în măsura cunoștințelor mele) și altor crescători, cu sfaturi utile (sper) în ceea ce privește sănătatea porumbeilor, în calitate de medic veterinar.

Dar despre porumbei, ce ne puteți spune? Este adevărat că sunt păsări foarte inteligente? Ce calități ar fi demne de remarcat?

Porumbeii voiajori sunt cei mai inteligenți

Putem vorbi aici doar despre porumbeii voiajori, pentru că ei sunt cei mai inteligenți, așa cum o spune și etimologia denumirii. Porumbeii voiajori sunt într-adevăr cei care ne pot fermeca prin inteligența lor, existând situații în care nici nouă, oamenilor, nu ne vine a crede până unde poate duce aceasta. În cadrul federațiilor de profil există niște programe (grile) de concurs, în care sunt stipulate etape ce pot avea distanțe de la 100 la 1600 (km, n.r.). Vă pot spune însă că aceste păsări pot parcurge distanțe mult mai mari, și pot spune, de asemenea, că ne putem mândri că avem crescători curajoși în România. Spre exemplu, la un concurs internațional organizat de FCI, având cea mai lungă distanță din concurs, și anume de 2060 km, porumbelul a ajuns acasă după aproximativ 10 zile. Deci putem spune că efectiv aceste păsări nu au limite când vine vorba despre nivelul inteligenței.

Porumbeii sunt familiști

În ceea ce privește comportamentul lor, vă pot spune cu mâna pe inimă că avem ce învăța noi, ca oameni, de la aceste păsări minunate, având o dragoste nebună pentru casa și cuibul lor, devotamentul pentru familiile lor (porumbeii fiind păsări care odată ce își aleg partenerii și cuibul lor, vor apăra acel loc până la ultima picătură de putere).

Unde și cum pot afla cititorii noștri mai multe informații despre acest subiect? Există adrese virtuale sau materiale tipărite pentru pasionații de porumbei?

Desigur. Există reviste, cărți, grupuri pe rețelele de socializare, informații de pe internet. Cu toate acestea, recomand celor ce sunt la început să caute persoane care au deja experiență și să apeleze la ele pentru îndrumări. Nu poți începe să cauți… dacă nu știi ce să cauți! Orice început este greu, în orice am realiza, dar cu răbdare se poate ajunge la ce ne dorim. Trebuie doar să avem încredere în noi și în nobilii noștri prieteni; iubiți-i și vă vor iubi și ei, aceste lucruri fiind valabile pentru orice vreți să realizați în viață.

Mulțumesc pentru tot!

Și eu vă mulțumesc și vă doresc toate cele bune!

Interviu realizat pentru Animalutze.COM de Dr. Gabriela Bagrinovschi Scarlet

Leave a Reply