Mistreții nu sunt deloc afectați negativ de vremea tot mai caldă, din contră aceasta îi ajută să prospere. Cel puțin așa arată situația la nivel european, unde numărul acestor animale a crescut într-un ritm alarmant ca urmare a încălzirii globale și a cultivării pe scară largă a porumbului și rapiței pentru biocombustibili.
Iernile calde din ultimii ani au redus rata mortalității mistreților bătrâni și a puilor. În același timp, creșterea nivelului de dioxid de carbon a intensificat lumina solară și a făcut ca arborii să producă mai multe ghinde și castane, hrana preferată a acestora. Trebuie spus că rata de reproducere a mistreților este direct influențată de cantitatea de hrană pe care o au la dispoziție, ”o scroafă poate naște opt purcei pe an. Pentru că reproducerea lor depinde de greutate mai degrabă decât de vârstă, există mistreți de numai nouă luni care deja procreează”, spune biologul german Reinwald.
Însă nu doar încălzirea îi ajută în suplimentarea hranei, ci și omul, prin plantațiile de porumb și rapiță care sunt cultivate acum în cantități mari pentru biocombustibili. Un exemplu ar fi cifrele din una din cele mai afectate țări, Germania, unde mistreții dispun acum de adevărate ”hipermarketuri” de astfel de culturi, dat fiind faptul că 27% din suprafața cultivabilă a țării este ocupată de doar trei cereale: grâu, rapiță și porumb. Socotind și suprafețele împădurite, care ating mai mult de o cincime din teritoriu țării, este limpede că mistreții nu au probleme cu găsirea mâncării.
Aceste animale sunt responsabile pentru 25.000 de accidente rutiere pe an în Germania, însă pagubele cele mai mari produse de mistreți sunt legate de distrugerea recoltelor și pericolul pe care îl reprezintă pentru porcii domestici, prin transmiterea diferitelor boli, precum gripa porcină.
Problema capătă un aspect diferit în orașe unde oamenii îi hrănesc, precum în Berlin, unde trăiesc aproape 10.000 de mistreți, văzuți des prin grădini, de-a lungul căilor ferate și pe străzi liniștite. ”La Berlin autobuzele evită unele stații din cauza lor, pentru că unii locuitori au decis să cultive acolo porumb pentru ei”, spune biologul și expertul în mistreți de la Federația Germană a Vânătorilor (DJV), Torsten Reinwald.
Situația este similară și în restul Europei, așa cum arată și numărul de animale vânate, 450.000 de mistreți în sezonul 2008/2009 în Germania, 500.000 de mistreți în Franța și în Polonia, 200.000, o populație crescută fiind înregistrată și în Austria, Elveția, Olanda și în întreaga Europa de Est. Nici Statele Unite nu au rămas neatinse de această problemă, astfel că în Texas, care se confruntă cu probleme similare, oficialitățile intenționează să folosească otrăvuri și substanțe chimice împotriva lor. Experiența europeană a dovedit însă că cea mai bună metodă este vânătoarea cu hăitași și câini, grupurile de 30-40 de vânători fiind cele mai eficiente, iar cele mai bune momente fiind nopțile cu lună și cele în care ninge, când animalele sunt vizibile.
Mistreții au o structură socială clară, trăind în turme bine organizate de circa 20 de exemplare conduse de scroafe. Mănâncă orice de la pizza la kebab până la porumb și ghindă și se adaptează rapid, putând ajunge la o greutate de 200 kg deși greutatea medie este între 50-90 kg. Cu toate acestea ei sunt agili și pot atinge viteze de până la 50 de km pe oră pe distanțe scurte, fiind și foarte buni înotători. Sunt, de asemenea, foarte deștepți, o dovadă fiind faptul că, atunci când intră pe un teren care este cultivat cu porumb lasă marginile exterioare ale câmpului intacte, pentru a nu atrage atenția. ”Au o structură socială bine organizată și dacă scroafa conducătoare simte pericolul toți o urmează. Știu rutele folosite de vânători și atunci când aud sunetul portierelor mașinilor imediat se retrag la marginea zonelor de vânătoare și se ascund până când trece pericolul”, spune Reinwald.
text: Marcella Drăgan
foto: Public Domain