Coportamentul pisicii – Agresivitatea

Agresivitatea este o problemă serioasă ridicată de pisci stăpânilor lor. În ceea ce privește agresivitatea ea se manifestă în mai multe feluri; pentru a pune un diagnostic și a aplica un tratament corespunzător este nevoie de sfatul unui medic, în nici un caz agresivitatea pisicii nu se va trata plin aplicarea de corecții fizice. Pentru a trata agresiunea în primul rând este necesar să cunoaștem ce tip de agresiune manifestă pisica.

Tipuri de agresiune

  • cauzată de frică
  • agresiune teritorială
  • agresiune parentală (maternală)
  • agresiune redirecționată
  • agresiune de tip prădător
  • agresiune indusă de durere
  • agresiune medicală
  • agresiune învățată

Acestea sunt cele mai întâlnite tipuri de agresiune, pe lângă ele pisica mai poate fi agresivă și în alte circumstanțe una din ele este agresiunea manifestată în timpul jocului.

Un rol important în tratarea agresiunii îl are determinarea exactă a persoanelor, animalelor sau lucrurilor cu care pisica este agresivă, atunci când o pisică dezvoltă acest comportament nu este obligatoriu să fie agresivă cu orice ființă sau lucru care o înconjoară, poate fi agresivă cu membri familiei (cu toți sau numai cu anumiți membri), cu străinii, alte animale din casă, animalele străine casei.

Agresiunea se poate manifesta numai în o anumită formă sau o împletire a cauzelor prezentate mai sus.

Agresiunea cauzată de frică apare atunci când pisica este supusă unor factori de mediu cu care nu este obișnuită (persoane sau animale străine, locuri necunoscute, stimuli externi (zgomote puternice, stridente), același tip de agresiune mai poate apărea atunci când este pusă în situații neobișnuite sau în situații care îi aduc aminte de evenimente neplăcute din trecut. În cazul în care pisica reacționează agresiv din cauza fricii, nu este neapărat expresia unui comportament deviant, studiați mai întâi situația, dacă reacționează violent față de o persoană atunci observați și comportamentul acelei persoane față de pisică, în cazul în care persoana respectivă se apropie brusc de animal sau îl rănește și el va reacționa pe măsură, dacă persoana nu acționează brutal și pisica totuși prezintă accese de agresivitate atunci este expresia unui comportament deviant datorat fricii. Agresiunea cauzată de frică față de un membru al familiei poate fi expresia unor evenimente neplăcute trăite alături de acea persoană.

Multe din cazurile de agresiune datorate fricii sunt o împletire a mai multor forme de agresiune: teritorială, maternală, redirecționată. În toate aceste cazuri postura corpului este identică.

Agresivitatea „din joacă” este des întâlnită în cazul puilor, este bine știut că puii de pisică au obiceiul de a-și mușca sau zgâria partenerii de joacă indiferent că aceștia sunt oameni sau animale. Atâta timp cât nu încurajați acest comportament el nu se va mai manifesta și când puiul crește, dacă el este încurajat, chiar și binecunoscutul obicei de a-i da pisicii un deget pe care să-l muște este o încurajare a acestui comportament, la maturitate pisica o să vă creeze probleme din cauza acestui tip de agresivitate.

Agresivitatea teritorială se poate manifestă atât față de oameni, cât și față de alte animele, în general se manifestă față de alte pisici care se apropie sau „invadează proprietatea”. Agresivitatea teritorială se manifestă atât la pisicile crescute în casă cât și al cele crescute în afară casei, de cele mai multe ori apare și pe fondul fricii sau anxietății.

Agresivitatea de tip prădător este acel comportament dictat de instinctul de animal sălbatic care își urmărește și vânează prada. În cazul pisicilor tinere poate fi o formă de joacă dar în caul piscilor mature este un comportament devinat care nu trebuie acceptat, acest tip de agresivitate se manifestă asupra tuturor ființelor din jur chiar și al oamenilor și poate duce la rănirea gravă a persoanei sau animalului atacat.

Agresivitatea datorată durerii apare ca urmare a unei acțiunii care îi provoacă durere pisicii, lovitură, atingerea unei răni etc. Dacă pisica nu prezintă nici o rană și totuși atingerea unui loc de pe corpul ei îi provoacă durere poate fi din cauza unor afecțiuni interne, din cauza unei astfel de afecțiuni poate fi iritată și agresivă. Pisica va ține minte că atingerile îi provoacă durerea și în viitor poate să dezvolte un comportament agresiv chiar dacă în realitate o atingere nu-i provoacă durere ea vrând doar să îndepărteze stimulul.

Agresivitatea maternală sau paternală – pisica o manifestă pentru a îndepărta oamenii și celelalte animale de puii săi, trebuie să-i câștigați încrederea pisicii și astfel vă veți apropia de pui fără nici un risc.

Agresivitatea redirecționată poate apărea pe fundalul unei traume, din cauza fricii sau în cazul pisicilor care își apără teritoriul, agresiunea nu se manifestă neapărat asupra persoanei care i-a cauzat trauma, i-a indus starea de frică sau anxietate ci asupra oricărei persoane care încearcă să se apropie de ea.

Agresivitatea învățată este o componentă importantă a celor mai multe tipuri de agresiune. Atunci când pisica învață că agresiunea este modul prin care îndepărtează stimulul va refolosi acest comportament ori de câte ori este deranjată. Stăpânii care încearcă să îndepărteze pisica sau să-i corecteze comportamentul prin diferite corecții vor reuși doar să facă pisica să dezvolte un comportament și mai agresiv.

Agresivitatea asociată cu probleme de ordin medical poate să apară la orice vârstă, odată cu rezolvarea problemei medicale comportamentul agresiv trebuie să înceteze, dacă acesta persistă atunci pisica trebuie consultată iar de către medicul veterinar.

În foarte puține cazuri agresivitatea nu are o cauza definită și nici nu se manifestă la un anumit stimul, în acest caz se poate vorbi de un comportament predispus la agresivitate transmis pe cale genetică.

Andreea P.
Junior Editor
Animalutze.COM

Leave a Reply