Câinii îmbătrânesc mult mai repede decât oamenii și fără să ne dăm seama, cățelușul vioi de ieri, astăzi este un bătrânel care se mișcă agale. Chiar dacă patrupedul nu mai este la fel de plin de viață, bătrânețea nu trebuie să fie o perioadă tristă pentru animalul nostru de companie. Cu vizite regulate la veterinar, hrană și îngrijire adecvată câinele aflat la „vârsta a treia” poate să trăiască mulți ani sănătos și fericit.
Câinii din rasele de dimensiuni mari sunt considerați bătrâni după șase sau șapte ani, în timp ce rasele mai mici îmbătrânesc mai greu, după ce împlinesc zece ani. Cea mai bună metodă de a recunoaște dacă un câine a îmbătrânit este să îi urmărim comportamentul și înfățișarea.
Câinii „seniori” nu mai aud foarte bine, iar dacă patrupedul nostru nu mai răspunde repede la chemare sau la comenzi și latră fără un motiv anume, atunci probabil că prietenul nostru necuvântător a îmbătrânit. Este recomandat ca, în primii ani de viață, să învățăm câinele să răspundă și la semnale efectuate cu mână.
Câinii mai bătrâni sunt predispuși la probleme ale dinților și gingiilor. Ca rezultat al acestor afecțiuni, câinelui îi va scăpa mâncare din gură când se va hrăni sau chiar va refuza mâncarea. Alte probleme de sănătate asociate îmbătrânirii sunt cele cardiace, indicate de tuse, dificultate în respirație și instalarea rapidă a oboselii. În privința ochilor, privirea încețoșată este destul de întâlnită la câini, dar trebuie să fim atenți la apariția cataractei care poate duce la orbirea animalului.
Ca și în cazul oamenilor, metabolismul câinilor încetinește odată cu îmbătrânirea. Deoarece câinii mai bătrâni nu sunt la fel de activi ca înainte, există tendința patrupedelor de a lua în greutate. Putem verifica dacă un câine este prea gras sau prea slab prin atingerea coastelor sale; la o greutate normală, coastele se vor simți discret sub piele; cu cât „stratul” care le acoperă este mai gros, cu atât câinele este mai gras. Nivelul de calorii din mâncarea câinelui nu mai este atât de important ca în primii ani, animalul având nevoie, la bătrânețe, de cât mai multe fibre și proteine. Este recomandat să oferim câinilor mai în vârstă o dietă săracă în grăsimi. Pierderea rapidă în greutate trebuie să ne îngrijoreze, pentru că poate fi semnul unei boli și trebuie să informăm cât mai repede doctorul veterinar. Urinarea necontrolată este un alt semn al îmbătrânirii.
Cu cât avansează în vârstă, un câine va obosi tot mai ușor și va dormi din ce în ce mai mult. Se poate ca patrupedul să aibă probleme cu încheieturile, consecință a îmbătrânirii, a unei răni mai vechi sau a instalării artritei. Un câine care suferă de artrită va fi foarte afectat dacă stă în curent, frig sau în ploaie. Trebuie să ne asigurăm ca patul patrupedului este cald și bine întreținut.
Pielea unui câine bătrân va deveni mai aspră și va fi din ce în ce mai puțin flexibilă. Este bine să controlăm câinele periodic, pentru a depista umflături sub piele. Acestea pot fi semne ale unei tumori. Baia administrată în mod regulat capătă o importanță majoră în sănătatea pielii unui câine bătrân și, de asemenea, oferă și oportunitatea de a oferi câinelui acea atenție specială de care are nevoie. Rutina zilnică este foarte importantă pentru confortul psihic al câinelui nostru, aflat la bătrânețe. Trebuie să fim mai răbdători și atenți cu nevoile patrupedului senior.
Mihail Grigore
Foto: Public Domain