Câinele este un animal social, care în libertate se asociază cu cei de aceeași specie și formează o haită. În haită trebuie să existe un lider-atunci când autoritatea liderului se clatină, din orice motiv s-ar întâmplă asta, restul câinilor aspiră la poziția de conducător. După lupte constante pentru supremație unul dintre ei iese învingător și este acceptat și respectat ca un veritabil șef.
Noi percepem câinele ca pe un membru al familiei care nu poate să vorbească articulat și se comportă ca un copil, mai mult sau mai puțin răsfățat. Câinele, la rândul lui, ne percepe ca pe membrii haitei. Fără să vrem, aceste percepții diferite intră adesea în conflict.
Câinii pot avea un temperament submisiv, echilibrat sau dominant. Astfel, un câine submisiv nu va încerca prea des să se afirme ca lider al „haitei” noastre; un exemplar dominant însă, va depune toate eforturile în acest sens. Fără să îți dai seama, întreaga familie va duce o luptă pentru supremație de care însă câinele va fi foarte conștient și, prin urmare, afectat. Evident că până la urmă îl vei da jos de pe canapea, chiar dacă te mârâie. Dar asta echivalează cu o înfrângere, exact când era sigur că a mai câștigat un pic de teren. Rezultatul este un câine nesigur pe el, cu probleme de comportament, ale cărui reacții sunt greu de estimat și de controlat.
De ce să nu evităm asta? Ne facem un bine și ne scutim câinele de un stres de care nu are nevoie. Dacă avem un câine dominant, până când ajungem să înțelegem exact ce se petrece în căpșorul lui frumos, ar fi bine să respectăm câteva reguli simple:
- Mâncarea se servește și se consumă la ore fixe. În cazul în care câinele nu a mâncat, se ia vasul și se servește mai târziu, la următoarea oră de masă. Nu-l lasă să decidă el ca ar fi cazul să-i dai altceva, „mai bun”!;
- Hrănește-l după masa oamenilor. Unele surse recomandă hrănirea câinelui înainte, pentru că animalul, văzând și mai ales mirosind mâncarea, salivează și secretă imediat sucurile gastrice necesare unei mese, crescând astfel riscul gastritelor. Cu toate acestea, dacă nu primește niciodată nimic înainte de ora stabilită, se va obișnui cu situația și organismul lui nu va mai reacționa ca și când ar trebui să primească de mâncare;
- Dacă îi întâlnești privirea, susține-o până când câinele se uită în altă parte. Schimburile de priviri „drept în ochi” sunt provocări din care trebuie să ieși învingător.
- Nu te juca violent cu el! Jocul atât de familiar în care stăpânul ține jucăria în mână și câinele trage de ea este neindicat cu un câine cu temperament dominant! Este ca o luptă pentru proprietatea asupra jucăriei!
- Tu începi și tot tu pui capăt oricărui joc. Numai conducătorii haitei cer atenție de la inferiori și inițiază jocul!
- Nu-l lăsa să muște nici măcar în joacă! Pe nimeni.
- Nu-l lăsa să doarmă în pat, să se urce pe canapele sau fotolii. În final „ți se va urca în cap”-somnul în același loc este un ritual al egalității. Nu sunteți egali!
- Nu te așeza în poziții în care capul tău este cu un nivel mai jos decât al câinelui – îl încurajezi să creadă că poziția ta de lider se clatină!
- Dacă cerșește, nu primește. Nici mâncare, nici atenție. Și mâncarea, și atenția sunt recompense, sunt importante și se acordă atunci când decizi tu și când a executat o comandă a ta. Ele nu trebuie lăsate să-și piardă valoarea în ochii câinelui!
- Nimic nu vine „de-a gata” – înainte de orice „favor” pe care i-l faci, fie că e vorba de ieșit la plimbare, servirea mesei sau o mângâiere, cere-i să execute o comandă oarecare. Dublu avantaj – repeți comanda și îți consolidezi poziția de lider!
- Dacă e în drum și nu poți trece de el decât dacă îl ocolești sau „îl sari”, fă-l să se ridice – câinii se dau la o parte din calea celor superiori în rang în cadrul haitei.
- Totul este proprietatea ta: jucăriile, mâncarea, vasul de apă, culcușul. Trebuie să poți în orice moment să le iei, să le muți sau să le arunci, dacă vrei, fără ca animalul să protesteze.
- Învață-l comanda „lasă!” și asigură-te că o execută în orice condiții. Tu decizi pe ce are voie să pună botul și pe ce nu!
Dacă animalutzul tău este mai puțin dominant sau chiar submisiv, poți să nu aplici o parte din cele de mai sus, pentru că îți va recunoaște oricum autoritatea și riști să-l contrariezi. Așadar, încearcă întâi să afli care este temperamentul real al cățelului și învață să-l cunoști cât mai bine.