„Am un cățel de 4 ani bichon negru Rocky.
Azi dimineață am crezut că o să moară Rocky în brațele mele fără să pot să îl ajut cu ceva ! Am tras o spaimă groaznică și nu îmi revin nici acum!
După ce l-am scos afară pe la 8-30, când ne-am întors i-am dat să mănînce ca de obicei, bobițele Pedigree și după 10 minute a început să se zbată, să vomite, să alerge împrăștiat prin casă lovindu-se de mobile, și să nu își mai țină echilibrul, căzând mereu de parcă era beat! L-am luat în brațe și era încordat ,înțepenit și cu convulsii, își dădea ochii peste cap și se înțepenise, de nu știam ce să îi mai fac.
Eram convinsă că moare.
L-am udat pe cap cu apă,i-am frecat lăbuțele și spatele, care erau ca ale unui spasmofilitic, încordate și crispate și după ce a mai trecut puțin timp, după ce a vomat tot ce avea în burtică, s-a mai liniștit.
Eu tremuram ca varga și nu știam ce să îi mai fac. Doar atât am putut să îi fac: l-am udat pe cap, i-am masat lăbuțele și spatele care erau înțepenite, și îl rugam să nu moară! M-am gândit că probabil a mirosit vreo otravă de pe stradă.Intrasem eu într-o panică cumplită!
După ce am văzut că s-a liniștit, i-am dat o cojiță de graham cu puțin dicarbocalm. Asta mi-a trecut mie atunci prin cap să fac!
El mă privea cu teamă,parcă cerindu-și scuze de ce a făcut, crezând că am să îl cert că a vomat și cred că era și el speriat de ce i s-a întâmplat. Așa ceva nu a mai avut niciodată! Și să dea Domnul nici să nu mai aibă așa ceva niciodată !
M-am dus la un cabinet veterinar (lăsându-l cu frică, singur în casă) și l-am întrebat pe acesta (descriindu-i tot comportamentul cățelului în timpul crizei), ce să îi fac, și dânsul mi-a spus că e bine că a vomat și nu i-a intrat otravă în mușchi, ptr. că paraliza, și că dacă a mâncat cojiță de graham, dacă bea apă, și dacă își ține echilibrul nu mai e în pericol!
Dar că trebuie să îl țin sub observație și dacă mai face vreo criză, să îl duc diseară la cabinet, că înseamnă că e ceva grav.
Am ieșit și acum dupămasa cu el, ptr. micile nevoi, dar nu m-am mai dus pe unde am fost azi dimineață, și văd că acum stă cuminte și mă privește. E vioi, are trufa umedă și parcă nu mai are nimic. A băut apă, și i-am mai dat la întoarcere încă o cojiță de graham cu Dicarbocalm pe care a hăpăit-o repede.
Cred că e foarte mirat, că de ce nu mănâncă normal bobițele lui gustoase! Doctorul a spus că până mâine dimineață, să nu îi dau nimic.Și nu îi dau.
Of. Am tras o spaimă groaznică și acum mă simt eu ca după o boală groaznică.
Oare ar putea să îmi spună cineva cam ce crede că a avut de a făcut criza aceasta? Îl am din anul 2004, are carnet de sănătate, anual i-am făcut deparazitări și vaccinuri (ultimul, anul trecut).
E foarte bine că dacă avem întrebări sau probleme, putem să scriem cdespre ele că poate cineva cu mai multă experiență ne poate răspunde.
Am îndrăznit și eu să scriu despre asta, ptr. că eu nu am avut până acum probleme de sănătate cu acest cățel și aș vrea să știu dacă e bolnav sau a fost vorba de otravă.
Mulțumesc anticipat ptr. răspuns. O zi bună va doresc ! „
__________________________
Din descrierea făcută probabil este vorba despre o problemă neurologică.
Variantele de diagnostic în acest caz sunt mai multe și este foarte greu doar prin intermediul unui simplu mesaj să le putem lămuri.
Crizele comitiale de acest gen au o multitudine de cauze, care de regulă trebuie luate prin eliminare în urma unei anamneze foarte amănunțite.
Un singur sfat îl pot da: o analiză a biochimiei sanguine cât mai amănunțită. În urma acesteia pot apăra indicii în plus spre un diagnostic corect și se pot evita pe viitor astfel de neplăceri, poate.
În tot cazul, aceste crize comitiale apărute trebuiesc tratate ca pe un semnal de alarmă pe care organismul prietenului dumneavoastră îl da spre a fi ajutat.
Dr. Mihai Burcescu
Clinica Veterinară Trivetorex
B-dul Ferdinand I, nr 88, sect. 2, București