Animalele domestice sunt foarte asemănătoare oamenilor în privința nevoii de atenție și afecțiune. Atunci când lucrurile iau o întorsătură neplăcută și animalul tău își pierde auzul, trebuie să te folosești de capabilitatea de a înțelege noile nevoi ale patrupedului. Aici este principala provocare a stăpânului: să găsească cele mai bune metode pentru a ușura viața animalului sau de companie și de a-i oferi cele mai bune condiții pentru o viață lungă și fericită.
Ca și în cazul oamenilor, pierderea auzului la animale poate fi provocată de mai mulți factori: diferite boli, accidente, probleme genetice sau îmbătrânire. Unul dintre cele mai bune indicatoare ale surzeniei în lumea animalelor este blana de culoare albă. Deși nu este obligatoriu ca cele două aspecte să fie legate, statisticile arată că părul alb crește probabilitatea unei afecțiuni congenitale.
Atunci când surzenia intervine treptat, animalul poate învăța să compenseze lipsa auzului cu alte simțuri și instincte. Astfel, în timp ce diagnosticul te poate lua prin surprindere, animalul tău de companie se va fi adaptat deja, în mare măsură, la situație. Când pierderea auzului se petrece brusc, unele schimbări în comportament te pot ajuta să sesizezi problema animalului. Astfel, unele animale vor lătra sau mieuna mai tare decât de obicei pentru că nu își mai pot regla volumul. De asemenea, aceste animale vor aborda o atitudine mai defensivă pentru că sunt tulburate de inexplicabila liniște instalată brusc.
Un dresaj special poate să te ajute atât pe tine cât și pe animal să faceți față unor schimbări în felul în care veți interacționa. Aceste schimbări se referă, printre altele, la modul în care te apropii de un animal care nu poate anticipa viitorul contact sau cum să îți trezești patrupedul fără să-l sperii. Dacă reușești să îți faci simțită prezența într-o cameră și să-i atragi atenția în momentul când pleci, nivelul de stres al animalului surd va scădea considerabil. Chiar dacă patrupedul doarme, îl poți trezi cu o atingere ușoară, cât să își dea seama că ești lângă el.
În cazul pisicilor, diferențele de comportament de după instalarea surzeniei nu sunt la fel de accentuate ca la câini. Totuși, un animal surd trebuie abordat în mod diferit, având în vedere că, pur și simplu, nu îți aude vocea. O veste foarte bună pentru cei care au un câine surd este că aceste patrupede pot fi învățate să urmeze comenzi vizuale, care le înlocuiesc pe cele verbale. Un animal care și-a pierdut auzul poate simți vibrațiile din podea atunci când pășești sau folosești un băț și se va uita către tine. Îi poți atrage atenția animalului aducând un obiect mic în câmpul lui vizual, însă nu trebuie niciodată să arunci cu ceva în patruped pentru a-l face să se uite la tine.
Pentru a te asigura că animalul tău este în siguranță, trebuie să îi urmărești cât mai mult mișcările. O soluție simplă și foarte bună este să pui un clopoțel la zgarda patrupedului care nu îți mai răspunde la chemare. De asemenea, este foarte bine ca zgarda să afișeze cumva faptul că animalul este surd, pentru situațiile în care patrupedul este abordat de un străin. În cazul câinilor, plimbările în aer liber sunt foarte importante așa că nu trebuie să renunți la acest obicei. Totuși, niciodată nu trebuie să lași animalul surd singur afară. Ține minte că animalele domestice sunt foarte dependente de stăpânii lor și că au nevoie de toată afecțiunea stapanulor, fie că îi aud sau nu.
Mihail Grigore
Foto: Public Domain