Ursul Brun (Ursus arctos)

Informatii generale

Ursul Brun, a carui denumire stiintifica este Ursus arctos, este raspandit in mare parte din Eurasia si in America de Nord. Desi numarul ursilor bruni a scazut foarte mult, in unele zone chiar disparand definitiv, acest animal inca se gaseste in efective importante in Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada si peninsula Scandinava. Ursul brun este omnivor, avand ca principale surse de hrana pestii si radacinile diferitelor plante. De asemenea, se mai hraneste cu mici mamifere si ocazional vaneaza si animale mai mari, cum ar fi caprioare. In lupta pentru mancare, un urs brun matur poate face fata unei confruntari cu haite de lupi sau feline mari. Au fost identificate peste 15 variatii de urs brun, insumand aproape 200.000 de exemplare. Cea mai intalnita subspecie este ursul brun "comun" (Ursus arctos arctos), prezent mai ales in estul Europei. Rusia adaposteste 120.000 de ursi bruni, in timp ce muntii Carpati sunt al doilea habitat, ca numar, din Europa cu aproximativ 5.000 de exemplare. In Franta si Spania, ursii bruni sunt in pericol de disparitie iar in insulele Britanice acest animal este extins.

Descriere

Blana unui urs brun este deasa, cu doua randuri de peri. Culoarea blanii este destul de variata, de la brun-cafeniu, la rosu sau chiar negru. Coada are pana la 13 cm lungime. Ca si alte specii de ursi, cel brun se poate ridica pe picioarele din spate si poate sta in aceasta pozitie destul de mult timp. Ghearele lungi de 10-15 cm sunt folosite in special pentru a sapa dupa radacini. Ursii bruni au un cap masiv si rotund cu un profil facial concav. Masculii sunt cu pana la 50% mai mari decat femelele. Lungimea unui urs brun poate ajunge pana la 3 metri, cu o inaltime, la nivelul umarului, de maxim 150 cm. Ursul brun poate cantari de la 100 pana la 900 de kilograme, in functie de subspecie.

Comportament

Ursul Brun este un animal, de obicei, nocturn. In timpul verii ia in greutate, pana la 180 de kilograme, surplus pe care se bazeaza in timpul iernii, cand devine foarte letargic. Chiar daca nu sunt niste animale care hiberneaza in totalitate, putand fi usor treziti, ursii bruni prefera, in timpul iernii, sa se adaposteasca in locuri ferite, cum ar fi pesteri sau crevase. Ursus arctos este un animal solitar, desi, din cand in cand, un numar mare de exemplare se poate aduna in locuri unde hrana este abundenta si unde formeaza ierarhii sociale organizate pe varsta si marime.

Reproducerea

Sezonul de imperechere incepe la sfarsitul lunii mai si se termina la inceputul lunii iulie. Femelele se maturizeaza din punct de vedere sexual dupa 5 ani. Prin procesul de "implantare intarziata", puii sunt nascuti de abia in iarna, cand femelele dorm. Daca femela nu a acumulat destula grasime ca sa supravietuiasca iernii, embrionul nu se mai dezvolta si este absorbit de organismul adultului. De obicei, o sarcina rezulta in doi, pana la patru pui, acest numar depinzand de factori ca zona geografica sau resursele de hrana. La nastere, puii sunt orbi, nu au dinti, nu au blana si cantaresc mai putin de 500 de grame. Se hranesc cu laptele mamei pana in primavara, cand incep sa se hraneasca si cu alimente solide. Puii stau langa mama lor intre doi si patru ani, timp in care invata tehnici de supravietuire, cum ar fi alegerea hranei cu cea mai mare valoare nutritionala, cum sa vaneze si sa pescuiasca si unde sa gaseasca adaposturi pentru iarna. Uneori masculii adulti  omoara puii altor ursi, fie pentru a face femelele din nou receptive sexual, fie doar pentru hrana. Femelele, desi sunt mult mai mici decat masculii, isi apara odraslele cu inversunare.

Contactul cu alte animale de prada

Ursul brun intra in contact cu mai multe animale mari de prada, in functie de locurile in care traiesc. In America de Nord, ursus arctos lupta pentru vanat cu lupi si ursii negri (mai mici in dimensiuni). Au fost observate in, Parcul National Yellowstone, situatii in care ursii si lupii se ignora cand vaneaza acelasi animal. In estul Rusiei, ursul brun reprezinta 1% din dieta tigrilor siberieni. In ultimii ani a crescut numarul de intalniri dintre ursii bruni si ursii polari.Se crede ca aceste intalniri  sunt rezultatul incalzirii globale, care ii obliga pe "bruni" sa se mute in zonele nordice. Pui morti de urs polar au fost gasiti in barloguri ale ursilor bruni.

Ursul brun in Romania

Ursul brun se gaseste in Romania din cele mai vechi timpuri. Pana acum 200 de ani acest animal traia aproape pe tot teritoriul actual al tarii noastre. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea ursul brun a fost exterminat din zonele de campie pentru ca era un obstacol in extinderea zonelor agricole. Numarul din ce in ce mai mare de vaci crescute in aceasta zona si pescuitul excesiv practicat de oameni au fost inca doi factori care au dus la retragerea ursilor in zone din muntii Carpati. Astazi Romania detine cel mai mare efectiv european de ursi bruni, dupa Rusia.