Un puiut nu va ramane puiut - el va creste "vazand cu ochii" si, in mai putin de un an, va avea atat proportiile cat si comportamentul si nevoile adultului. Pentru a alege in cunostinta de cauza si pentru a intelege responsabilitatile diferite pe care le presupune detinerea unui caine de sex mascul sau femel, iti prezentam in continuare cateva lucruri pe care este bine sa le cunosti inainte de a decide adoptia unui catel.

Femela

Femelele sunt mai atasate de stapan, mai prietenoase cu cei din familie, mai afectuase si mai grijulii, dar si mai circumspecte (chiar agresive) fata de straini, in special atunci cand au pui. Sunt mai ascultatoare si mai usor de dresat. Nu risti sa-ti pierzi catelusa in perioada caldurilor, deoarece aceasta nu pleaca in cautarea masculului (in timp ce masculul care simte o femela in calduri va ignora chemarile stapanului si va pleca in cautarea acesteia!).

Dezavantajul femelelor este faptul ca, odata cu inaintarea in varsta si cu numarul nasterilor, si in special daca nu fac suficienta miscare zilnic, se ingrasa.

In plus, in cazul animalelor de rasa, pentru a obtine dreptul de monta, femela trebuie sa fie arbitrata si sa aiba certificat de origine (pedigree) care sa "acopere" genealogia acesteia pe 3 generatii. Imperecherea trebuie facuta cu un mascul din aceeasi rasa, cu pedigree si drept de monta!

In cazul metisilor (catei de rasa incerta sau rezultati din incrucisarea a doi caini din rase diferite), plasarea puilor este destul de dificila. De obicei, pentru a evita complicata operatiune a plasarii puilor, stapanii decid euthanasierea acestora la nastere. De aceea, in cazul in care adopti o catelusa metis, cea mai buna optiune ramane castrarea acesteia, pentru a evita o multime de probleme care pot aparea mai tarziu.

De asemenea, se recomanda ca femela nu doar sa nasca, ci si sa si intarce cel putin 3 generatii de pui de-a lungul vietii; in caz contrar exista un risc mare de cancer mamar, mai ales daca puii sunt indepartati dupa nastere. In cazul in care femela necastrata nu naste niciodata, exista riscul acumularii de puroi in uter (piometru - o afectiune foarte grava) si al lactatiilor false, care pot degenera in complicatii severe.

In cazul in care nu intentionezi sa imperechezi cateaua si vrei sa eviti potentialele probleme, se recomanda castrarea, care reduce aceste riscuri si, chiar daca personalitatea animalului se va schimba (femela va deveni mai putin activa si va avea tendinte de ingrasare), este totusi cea mai buna solutie.

Femelele sunt apte pentru procreere de doua ori pe an; in timpul sangerarilor menstruale (in general in cazul catelelor de talie mare) trebuie luate masuri adecvate (pare exagerat, dar scutecele de unica folosinta pot fi foarte utile in aceste situatii), pentru ca secretia poate fi abundenta si pateaza.

Masculul

Masculii sunt mai independenti, mai dificili si mai sobri. Dresajul necesita fermitate si in general ei recunosc si executa comenzile unei singure persoane (in special cainii cu temperament dominant, de talie mare). Cu toate ca disciplina obtinuta prin dresaj este perfecta, instinctul este mai puternic; in momentul in care masculul cel mai ascultator simte o femela in calduri, va ignora orice comanda a stapanului si va porni in cautarea ei. Atentie! Masculul este apt pentru procreere tot timpul anului.

Este bine ca in perioadele de rut (primavara si toamna) poarta curtii sa fie bine inchisa iar plimbarea zilnica sa se faca numai in lesa. Nu se stie niciodata cand cainele tau atat de educat se poate transforma intr-un rebel a carui poza o vei lipi, in disperare de cauza, pe stalpi, impreuna cu textul "sensibilizator": in tratament!!! Recompensa!.

Castrarea masculilor nu este neaparat necesara; se practica in general in cazul metisilor, caini "de rasa incerta", denumiti si "maidanezi" si in cazul cainilor pe care nu intentionezi sa-i dai vreodata la monta . Daca totusi decidem sa facem acest pas, este bine ca animalul sa nu fie mai tanar de 1 an, astfel incat organismul sau sa fie complet dezvoltat.

In cazul masculilor necastrati dar abstinenti exista posibilitatea inflamarii aparatului reproducator (erectia canina) care, pentru o persoana aflata la primul caine poate fi un prilej de ingrijorare. Aceasta manifestare (inflamarea penisului si prezenta a doua umflaturi tari, simetrice, la baza acestuia) este naturala si nu trebuie sa ne ingrijoreze. Alte manifestari insa, pot fi foarte neplacute si trebuie reprimate cu blandete, pentru a nu deveni un obicei - se poate intampla ca animalutzul tau abstinent sa "confunde" piciorul tau sau al musafirilor cu o potentiala "mireasa" si sa se manifeste ca atare!

Exista stapani de masculi (chiar de rasa!!!) care ii lasa si chiar ii incurajeaza sa se imperecheze cu femele "maidaneze", deoarece li se pare mult mai comod si mai simplu, decat sa isi castreze animalul sau caute femela potrivita si "sa-si piarda timpul" cu obtinerea dreptului de monta. Acest procedeu nu numai ca este periculos pentru sanatatea masculului (Bruceloza, o boala foarte grava, se transmite la caini pe cale sexuala si la om, prin contactul cu secretiile cainelui infectat) dar faciliteaza aparitia de noi catei nedoriti de nimeni, unii agresivi, care vor bantui pe strazi!

Asadar, detinerea unui caine, indiferent daca este mascul sau femela, presupune responsabilitati comparabile - in general, persoanele care vor sa adopte un caine opteaza pentru un mascul crezand ca, in acest fel, scapa de o serie de probleme. Acest lucru inseamna de fapt ca "scapa" de problemele femelelor, dar se va confrunta, mai devreme sau mai tarziu, cu problemele masculior! Alege, asadar, cainele, din punctul de vedere al beneficiilor, nu din punctul de vedere al potentialelor dezavantaje!