Purceii de guineea au o caracteristica intalnita in general la rozatoare - incisivii superiori si inferiori (dintii din fata, sus si jos) precum si restul dintilor, (cu tot cu incisivi, 20 in total), cresc continuu pe toata durata vietii. Acest fapt este firesc pentru rozatoarele salbatice care, prin faptul ca isi folosesc dantura pentru a roade, zdrobi, farmita si rupe ramuri, samburi de fructe, coji de nuci si alune etc., au nevoie de regenerarea constanta a dintilor care, in caz contrar, s-ar toci atat de mult incat ar deveni inutilizabili.

Purceii de guineea crescuti in captivitate isi pastreaza aceasta caracteristica dar, din cauza conditiilor de viata care adesea nu reusesc sa suplineasca in totalitate conditiile mediului natural al porcusorului de guineea, dantura lor poate ajunge sa creasca excesiv, punand in pericol alimentarea corecta si astfel chiar si viata rozatorului.

In general, cresterea excesiva a dintilor la purceii de guineea se datoreaza unei alimentatii sarace in fibre. In cazuri destul de rare in care exista o predispozitie genetica, chiar daca porcusorul primeste suficient fan si radacinoase pentru a le roade, a le mesteca si in acest mod a-si toci in mod natural dintii, rata de crestere a incisivilor este mai mare decat capacitatea naturala de tocire. Pentru astfel de situatii se recurge la ajutorul medicului veterinar pentru scurtarea periodica prin taiere si pilire a dintilor excesiv de lungi, atat incisivii cat si restul danturii. Crescatorii si detinatorii experimentati de porcusori de guineea stiu sa efectueze si singuri operatiunea taierii incisivilor, care nu prezinta decat doua dificultati - aceea de a "convinge" porcusorul sa accepte procedura (nedureroasa, dar foarte stresanta) si sa stea cat de cat cuminte si aceea de a taia exact atat cat trebuie. Pentru interventia asupra premolarilor si molarilor insa, chiar si crescatorii apeleaza la ajutorul medicului veterinar, intrucat operatiunea este complicata, presupune accesul in gura porcusorului, care desigur nu coopereaza, si de multe ori se face sub anestezie generala. In cabinetele veterinare unde acest lucru este posibil, este preferabil sa se renunte la anestezia generala si sa se utilizeze un departator pentru a forta purcelul de guineea sa stea cu gura deschisa, intrucat anestezia este mai periculoasa pentru acesta decat stresul efectuarii acestei operatiuni "pe viu".

In cazul in care porcusorul nu este predispus genetic la o crestere excesiva a dintilor, o dieta zilnica bogata in alimente care contin fibre il va ajuta sa-si toceasca in mod natural dintii.

Dintre alimentele care contin fibre si sunt eficiente pentru tocirea dintilor, enumeram: fânul, radacinoasele (morcov, pastarnac, patrunjel), iarba proaspata, panusi de porumb, seminte.


Semne si simptome ale cresterii excesive a dintilor la porcusorul de guineea

• Dinti vizibil prea lungi - in anumite situatii, chiar daca vi se par prea lungi, incisivii purcelului pot fi de fapt la lungimea perfecta pentru o functionare optima; lungimea periculoasa difera de la un porcusor la altul, in functie de rasa, formatul maxilarelor, dimensiunile gurii etc. Daca incisivii sau oricare din restul dintilor vi se par prea lungi, observati comportamentul porcusorului de guineea la masa - daca animalutul creste bine in greutate sau, ca adult, isi mentine greutatea, hrana este primita cu placere si vioiciune, apucata cu dexteritate, rontaita si inghitita rapid si fara greutate aparenta, probabil ca va faceti griji degeaba iar dintii purcelului de guineea sunt in regula. Daca insa observati dificultati de apucare a hranei, de rupere a bucatilor de alimente, de mestecare si eforturi la inghitire, este foarte posibil ca dintii purcelului de guineea sa trebuiasca scurtati.
• Scaderea in greutate - daca porcusorul de guineea prezinta o scadere in greutate (slabire), nu este bolnav de altceva si este vioi, este posibil ca dintii sa-i fi crescut prea lungi si sa-l impiedice sa manance - verificati daca este asa punand la dispozitia purcelului de guineea mancarea sa preferata si observati-i comportamentul - daca nu manifesta interes fata de mancare, poate fi vorba de alta afectiune; daca insa se vede ca ar dori sa manance, incearca si nu reuseste, este bine sa ii controlati dintii - s-ar putea ca acestia sa fi crescut in exces iar lungimea excedentara sa impiedice purcelul de guineea sa apuce, sa rupa si sa mestece hrana.
• Salivatia abundenta si in exces - daca nu constituie un simptom al unei situatii periculoase (hipertermie) sau a unei boli mai grave (boala Cushing, toxemia gravidica) poate fi un semn ca dintii purcelului de guineea au crescut prea mult si el nu mai poate inghiti saliva, care se prelinge din aceasta cauza afara din gura. Salivatia excesiva poate irita pielea sensibila din jurul gurii si buzele, producand iritatii care se pot infecta usor, deci trebuie acordata o atentie sporita ingrijirii purcelusului de guineea daca o astfel de iritatie apare. Aceste iritatii provocate de contactul continuu al salivei cu pielea nu trebuie confundate cu cele aparute in urma administrarii de hrana cu continut crescut de acizi (mere, rosii), acestea rezolvandu-se cu usurinta prin simpla evitare a fructelor si legumelor vinovate.
• Muscaturi nervoase si fara motiv aparent - daca purcelul incearca, din senin si plin de nervozitate, sa muste diverse obiecte din cusca sau chiar gratiile custii si degetele stapanului, poate fi un semn ca dintii au crescut prea mult si trebuie taiati; purcelul se poate manifesta astfel in incercarea de a-si toci nu doar incisivii, ci si restul dintilor. 

Complicatii

• Moarte prin subalimentare si dezhidratare - subalimentarea constanta este foarte periculoasa pentru viata porcusorului de guineea, pentru ca acesta este privat de nutrientii zilnici esentiali mentinerii sanatatii si vitalitatii organismului. Cresterea excesiva a dintilor (premolari si molari) catre centrul cavitatii bucale poate de asemenea impiedica miscarea normala a limbii, aceasta fiind captiva sub dintii crescuti excesiv care tind sa alcatuiasca un fel de bolta. Acest fapt duce la imposibilitatea mestecarii alimentelor si a adaparii corecte a purcelului de guineea. De asemenea, daca dintii cresc spre exterior, gura nu se mai inchide corect, impiedicand masticatia. Odata constatata cauza scaderii in greutate ca fiind lipsa posibilitatii de autoalimentare si adapare datorata cresterii in exces a dintilor, este neaparat necesar ca purcelusul sa fie hranit si adapat artificial, cu o seringa, hrana administrandu-se cu grija pe la comisura buzelor. In caz de subalimentare si dezhidratare purcelul de guineea poate muri.
• Leziuni si infectii la nivelul cavitatii bucale - cresterea in exces a dintilor, netratata, poate duce la infectii simple si complicate, bacteriene si micotice ale cavitatii bucale, laceratii, gingivite, care, pe langa aspectul si mirosul neplacut, pot pune in pericol sanatatea porcusorului de guineea.
• Leziuni si infectii la nivelul buzelor si a pielii sensibile din jurul gurii - salivatia abundenta, prin faptul ca mentine constant un mediu umed, poate duce la aparitia de ulceratii superficiale, pielea fiind iritata si rosie; aceste bubite se pot cu usurinta infecta cu bacterii sau ciuperci. Aparitia unor astfel de ulceratii necesita tratarea de urgenta prin tamponarea zonei afectate cu o solutie antiseptica (Betadina), pana cand pielea isi recapata aspectul normal si iritatia se vindeca.

Articol scris de: Messa
Web Content Admin
Animalutze.COM

Foto: Xandert