Vacantele noastre pot fi pentru caine o sursa de stres si neplaceri - de foarte multe ori cei care adopta un caine nu iau in considerare problema "solutiilor pentru vacanta". Astfel, in cazul in care problema nu isi gaseste o rezolvare rapida si comoda, foarte multi posesori de caini recurg la o solutie ingrata - abandonul animalului.

Cum putem evita asa ceva? Pentru ca, din punctul nostru de vedere, al iubitorilor de animalutze de casa, abandonul nu este o solutie, dimpotriva.

Intai si intai, problema vacantei trebuie sa fie luata in considerare inca inainte de adoptia unui caine. Trebuie in primul rand stabilit daca vom dori sa luam cainele cu noi in vacanta sau daca vom apela la ajutorul unui prieten iubitor de animale si de incredere, care sa aiba grija de caine in perioada in care suntem plecati.

Daca ne hotaram ca vom lua cainele cu noi, trebuie sa tinem cont de faptul ca majoritatea locatiilor in care alegem sa ne petrecem vacanta interzic accesul cainilor si, in foarte multe cazuri, este foarte greu de gasit o locatie (hotel, pensiune, gazda) care sa va permita un astfel de "lux". Exista insa, anumite astfel de locatii unde accesul cainilor este permis contra cost (de obicei contravaloarea unui loc pentru "o jumatate" de persoana, dar suma poate fi si mai mare). Prin urmare, trebuie sa ne procuram din timp o lista cu aceste locatii "permisive" si sa ne asiguram inainte de a rezerva locuri sau inainte de a pleca din oras ca disponibilitatea de a primi turisti cu caini este valabila.

In acelasi timp, orice calatorie implica utilizarea mijloacelor de transport. Daca suntem nevoiti sa calatorim cu trenul sau cu autobuzul, mai ales in cazul in care avem un caine de talie mare, transportul devine o reala problema. Cainii de talie mica pot fi tinuti in brate si in general nu incomodeaza persoanele din jur; cainii de talie mare insa, ocupa mult spatiu, anumite rase trebuie prin lege sa poarte botnita (ceea ce pentru un drum de cateva minute nu ar fi o mare problema, dar in cazul unei calatorii de cateva ore este inacceptabil) si in general trebuie lasati in... vagonul de bagaje!!! Ceea ce, trebuie sa recunoastem, nu este nicidecum placut pentru caine.

Dar, daca avem masina personala, transportul nu mai constituie o problema, mai ales ca, in genera, cainilor le place sa calatoreasca cu masina.

Chiar si in situatia in care am luat decizia de a lua cainele cu noi in vacanta, (adica am rezolvat si problema transportului, si cea a cazarii) este bine sa avem si un "plan B" pentru cazul in care totusi va trebui sa lasam cainele acasa. Solutia "il las la un prieten" nu este totusi dintre cele mai fericite, cu exceptia cazurilor in care prietenul respectiv este un obisnuit al casei, de acord si in principiu si in practica sa aiba grija de caine si pe care cainele il va cunoaste foarte bine. Mutarea cainelui din mediul sau este foarte stresanta in sine; in plus, faptul ca stapanii "dispar" cateva zile nu este inteles ca fiind ceva temporar - cainele va avea impresia ca este abandonat si ar putea, pe langa clasicul refuz de hrana, sa devina agresiv sau sa incerce sa fuga de la "stapanul provizoriu".

O solutie mai putin stresanta pentru caine este aceea de "a-la aduce pe Mahomed la munte": prietenul care isi asuma grija cainelui pe perioada vacantei noastre sa vina sa stea cu cainele. Reversul medaliei exista - daca animalul este si de talie mare, si dominant, ar putea interpreta gestul ca pe o intruziune nedorita in teritoriul sau si ar putea deveni agresiv.

De aceea, este bine ca, inca de mic, cainele sa fie socializat si sa i se reprime cu blandete orice manifestare agresiva, atat fata de oameni (adulti si mai ales copii) cat si fata de alte animale (de aceeasi specie sau nu). In plus, este bine sa fie obisnuit cu plecari (mai de durata sau mai scurte) ale stapanilor, pentru a evita atat situatia refuzului de hrana cat si a agresivitatii generate de stresul disparitiei stapanilor.