Bichon criza comitiala, probabil problema neurologica
Am un catel de 4 ani bichon negru Rocky.
Azi dimineata am crezut ca o sa moara Rocky in bratele mele fara sa pot sa il ajut cu ceva ! Am tras o spaima groaznica si nu imi revin nici acum!
Dupa ce l-am scos afara pe la 8-30, cind ne-am intors i-am dat sa manince ca de obicei, bobitele Pedigree si dupa 10 minute a inceput sa se zbata, sa vomite, sa alerge imprastiat prin casa lovindu-se de mobile, si sa nu isi mai tina echilibrul, cazind mereu de parca era beat! L-am luat in brate si era incordat ,intepenit si cu convulsii, isi dadea ochii peste cap si se intepenise, de nu stiam ce sa ii mai fac.
Eram convinsa ca moare.
L-am udat pe cap cu apa,i-am frecat labutele si spatele, care erau ca ale unui spasmofilitic, incordate si crispate si dupa ce a mai trecut putin timp, dupa ce a vomat tot ce avea in burtica, s-a mai linistit.
Eu tremuram ca varga si nu stiam ce sa ii mai fac. Doar atit am putut sa ii fac: l-am udat pe cap, i-am masat labutele si spatele care erau intepenite, si il rugam sa nu moara! M-am gindit ca probabil a mirosit vreo otrava de pe strada.Intrasem eu intr-o panica cumplita!
Dupa ce am vazut ca s-a linistit, i-am dat o cojita de graham cu putin dicarbocalm. Asta mi-a trecut mie atunci prin cap sa fac!
El ma privea cu teama,parca cerindu-si scuze de ce a facut, crezind ca am sa il cert ca a vomat si cred ca era si el speriat de ce i s-a intimplat. Asa ceva nu a mai avut niciodata! Si sa dea Domnul nici sa nu mai aiba asa ceva niciodata !
M-am dus la un cabinet veterinar (lasindu-l cu frica, singur in casa) si l-am intrebat pe acesta (descriindu-i tot comportamentul catelului in timpul crizei), ce sa ii fac, si dinsul mi-a spus ca e bine ca a vomat si nu i-a intrat otrava in muschi, ptr. ca paraliza, si ca daca a mincat cojita de graham, daca bea apa, si daca isi tine echilibrul nu mai e in pericol.
Dar ca trebuie sa il tin sub observatie si daca mai face vreo criza, sa il duc diseara la cabinet, ca inseamna ca e ceva grav.
Am iesit si acum dupamasa cu el, ptr. micile nevoi, dar nu m-am mai dus pe unde am fost azi dimineata, si vad ca acum sta cuminte si ma priveste. E vioi, are trufa umeda si parca nu mai are nimic. A baut apa, si i-am mai dat la intoarcere inca o cojita de graham cu Dicarbocalm pe care a hapait-o repede.
Cred ca e foarte mirat, ca de ce nu maninca normal bobitele lui gustoase! Doctorul a spus ca pina miine dimineata, sa nu ii dau nimic.Si nu ii dau.
Of. Am tras o spaima groaznica si acum ma simt eu ca dupa o boala groaznica.
Oare ar putea sa imi spuna cineva cam ce crede ca a avut de a facut criza aceasta? Il am din anul 2004, are carnet de sanatate, anual i-am facut deparazitari si vaccinuri (ultimul, anul trecut).
E foarte bine ca daca avem intrebari sau probleme, putem sa scriem cdespre ele ca poate cineva cu mai multa experienta ne poate raspunde.
Am indraznit si eu sa scriu despre asta, ptr. ca eu nu am avut pina acum probleme de sanatate cu acest catel si as vrea sa stiu daca e bolnav sau a fost vorba de otrava.
Multumesc anticipat ptr. raspuns. O zi buna va doresc !
__________________________
Din descrierea facuta probabil este vorba despre o problema neurologica.
Variantele de diagnostic in acest caz sunt mai multe si este foarte greu doar prin intermediul unui simplu mesaj sa le putem lamuri.
Crizele comitiale de acest gen au o multitudine de cauze, care de regula trebuie luate prin eliminare in urma unei anamneze foarte amanuntite.
Un singur sfat il pot da: o analiza a biochimiei sanguine cit mai amanuntita. In urma acesteia pot apara indicii in plus spre un diagnostic corect si se pot evita pe viitor astfel de neplaceri, poate.
In tot cazul, aceste crize comitiale aparute trebuiesc tratate ca pe un semnal de alarma pe care organismul prietenului dumneavoastra il da spre a fi ajutat.
Dr. Mihai Burcescu Clinica Veterinara Trivetorex B-dul Ferdinand I, nr 88, sect. 2, Bucuresti Telefon: 021.642.36.62
cu catelusa mea bichon maltez. nici acum nu voi uita prima criza (ii spun criza pentru ca a fost diagnosticata cu epilepsie). Se juca in iarba cu o catelusa de-a unor prieteni, cand avea doar 6 luni. Iarba era destul de mare, sareau amandoua, iar la un moment dat nu am mai vazut-o pe a mea. Am alergat spre ele iar catelusa era la pamant, in convulsii, cu spume la botic, tremura incontinuu si tipa. Am crezut ca poate in joaca, cea a prietenilor a muscat-o si i-a atins vreun nerv. Si eu, ca si dumneavoastra, am luat-o in brate disperata si am fugit in casa. Plangeam incapabila langa ea. Desi era intepenita si tremura, pe drum si-a revenit si s-a zbatut pana am lasat-o jos. S-a ridicat si a alergat incontinuu confuza si agitata, iar in casa a mancat consecutiv doua castroane de mancare. Cand a venit tata acasa am aflat ca mai facuse asa ceva cu o saptamana in urma, dar nu a crezut ca s-a lovit si nu mi-a spus asta ca sa nu il cred iresponsabil. Asa am decis sa mergem la cea mai buna clinica veterinara din zona, eram in Italia la acea vreme asa ca am dat de cei mai buni doctori. Mi-au spus care ar fi variantele, ce ar putea avea, iar in timp ce vorbeam a facut o alta criza. Au intervenit de urgenta, i-au facut o injectie si s-a oprit instantaneu din tremurat. Asa ca mi-au spus clar ce avea - epilepsie. Facea cate 3-4 astfel de crize pe saptamana iar dupa un tratament dat de medici, cu Metinal Idandoina, face numai una la 2-3 saptamani. M-am intors din vacanta, am terminat tratamentul, iar aici nu i-am gasit pastile echivalent. Ba chiar au fost doi medici care au si ras cand i-am intrebat ce sa ii dau catelusei. Conform spuselor lor nu exista epilepsie la caini si medicii italieni erau incompetenti. Am fost nevoita sa-i intrerup tratamentul, dar noul ei medic m-a sfatuit sa ii reiau unul pentru a ocoli pericolul unui atac cerebral. Crizele de azi sunt foarte rare, poate una la 2 luni. O las linistita in timpul ei, dupa ce isi revine ii fac loc sa alerge (ei reactioneaza asa pentru a-si pune in miscare muschii), apoi ii dau mancare (are senzatie de foame din cauza contractiei muschilor) si o las sa isi revina. Mi s-a spus ca nu sufera pentru ca este inconstienta in timpul crizelor insa o dor putin muschii cand isi revine. Catelusa mea are o viata perfect normala, dar ii voi relua tratamentul ca sa fie totul sigur. Nu este o boala care se poate vindeca, insa nici letala, iar numarul crizelor se poate miscora. Sper sa dai de medicul ideal, care sa cunoasca aceasta problema si stai linistita, nu se poate intampla nimic rau. Ai grija de ea.
trimite prin YM
picasso, o splendoare de tigrat
